cu tremur in palme

dragul meu,
e prima data cand iti scriu si mainile imi tremura cand gandul meu fuge la tine. singuratatea este dureroasa. ma impac cu gandul ca singuratatea in doi este mult mai dureroasa si de aceea astept sa iti ascult surasul si sa-ti simt gustul. merita...merita mai mult decat orice. stiu ce inseamna totul pentru mine. am descoperit cand fiorii imi strabateau trupul la atingerea ta nevinovata.
stii ce inseamna o lacrima pentru mine, stii cat iubesc sa-mi patrunzi porii si sa mi-i inunzi, stii ce importanta e intelegerea ta si privirea calda. iti iubesc suflul si mirosul dulce al pielii, gustul sarat si atingerea suava.
ai plans vreo data de fericire, de emotie, de atata caldura sufleteasca primita cu trece in realitate si iti invadeaza trupul si canalele lacrimale. am plans cand ti-am auzit cuvintele dureroase. am plans cand ti-am auzit cele mai dulci cuvinte si mi-am dat seama cata iubire creste in mine precum radacinile unui arbore multisecular, dar cu rapiditatea vantului. inca plang cand ma privesti si ochii iti lucesc de multumire si de mandrie si eu privesc dincolo de stralucirea lor si vad culoare. si vad iubire. ma simt coplesita. ma simt scursa. imi simt fiecare os rupt. te iubesc pana la intuneric si pana la lumina, te iubesc pana la moarte si pana la renastere.
te regasesc in totul din jurul meu: in luna, in stele, in muzica, in imagine, in penita si cerneala, in apa si sete, in oglinda si in mine. mi-e dor de uscatul buzelor tale ce mi le uda pe ale mele. mi-e dor de priviri pierdute si statice ce ne indeparteaza si apoi ne apropie.
Te completez.