pentru o perioada am uitat ca exist. am uitat ca sunt treaza, vie. am scris prostii, am citit carti despre personalitati, am iesit, am ras, am plecat, am venit, am uitat, m-am enervat, am plans, dar am uitat complet ca exist. am uitat sa ma mai gandesc la mine, la eul meu. am uitat sa reflectez asupra sufletului meu. nu l-am mai intrebat de mult ce vrea. nu mi-a mai spus de mult ce isi doreste. sunt intr-o goana stupida de a-mi ocupa timpul cu nimicuri si am uitat sa mai privesc in gol, sa ma holbez la tavan si sa vorbesc cu mine. sunt nebuna. acum stiu in ce zi a lunii si a saptamanii suntem, stiu cand trebuie sa mananc, stiu ce am de facut.stiu. am uitat sa respir pentru mine. acum respir pentru ca trebuie si astept... sa mai treaca inca o zi si inca una si inca una si inca una si inca una pana cand o sa uit ce zi a saptamanii si a lunii e, pana cand o sa uit sa mananc si pana cand o sa ma uit la tavanul ala alb si o sa port o discutie cu mine si sa aflu ce vreau.
"ce vrei?"..."nu.nu acum.stii ce vrei.uita, iarta, minte, zboara, inspira, scrie!."
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu