m-am schimbat.gata.tot ce am scris pana acum a fost de undeva din mine, loc care acum s-a inchis. azi mi-am dat seama de ce imi tot citesc propriile povesti iar si iar si nu le mai recunosc si nu mai sunt in stare sa scriu altele.pentru ca nu mai sunt eu cea care scria despre dragoste si saruturi si pasiune si iar iubire si fum si vise. m-am lasat de fumat. nu mai visez frumos.visez serpi si reni si ciorba de ren. si sincer tot ce am de spus si de simtit nu vreau sa se piarda, dar acum trebuie lasat undeva de-o parte, poate in acelasi loc de unde o sa-l scot impreuna cu alte povesti noi despre suflet.regret vremea cand imi doream sa ma fac actrita si sa fiu in mijlocul piesei, nu doar sa o admir din sala si sa-mi inchipui ce simte fiecare actor.regret ca nu mai sunt creativa, nu practic...creativa pentru mine.am intrat in rutina si ma ucide.incet, incet.si nu pot sa fac nimic sa schimb asta.pentru ca si personalitatea mea e in acelasi loc cu povesti.
dar inca iubesc si sper ca asta sa ma aduca la loc la un moment dat.am incredere ca asta o sa ma aduca inapoi.acolo unde sufletul meu inca mai spune povesti si ii mai pasa inca.chiar daca acolo doare, dar macar simt ceva.
acum o sa trag un fum din tigara mea imaginara si o sa iau o gura din vinul rosu de deasupra patului si o sa ma transform in gri si o sa ma iubesc asa orb si o sa te iubesc asa pe nevazute.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu