stii atunci cand cand astepti metrou' si il auzi pe sine din ce in ce mai tare si apoi te izbeste aerul ala puternic in fata?!...imi place...il astept de fiecare data.stii cat imi place sa zbor.mult.chiar si acolo sub pamant.sunt lucrurile atat de mici si nesemnificative pe care le iubesc de undeva de departe.si merita sa le astept.
vroiam sa zic ca la mine nu mai bate vantul.e decat frig si atat.
si mai vroiam sa zic ca la mine nici macar nu mai ninge frumos.e doar frig si atat.
si ultimul lucru pe care vroiam sa-l zic e ca pe jos e polei si pamantul patineaza sub picioarele mele.si in loc sa alunec eu, el fuge si sunt in fiecare zi in alt loc fara sa vreau.dar tot departe si e tot frig si doar atat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu